RABATÓR, rabatoare, s. n. Organ al unor mașini agricole care are rolul de a susține plantele în timpul tăierii și de a le apleca pe platforma mașinii. – Din fr. rabattoir. (Sursa: DEX '98 )

RABATÓR s.n. Organ al unor mașini agricole care apleacă plantele spre aparatul de tăiere. [Cf. fr. rabattoir]. (Sursa: DN )

RABATÓR s. n. organ al unor mașini agricole de recoltat care apleacă plantele spre aparatul de tăiere. (< fr. rabattoire) (Sursa: MDN )

rabatór s. n., pl. rabatoáre (Sursa: Ortografic )

RABATÓR ~oáre n. Organ al combinelor care susține plantele în timpul tăierii și le apleacă pe platforma mașinii. /<fr. rabattoir (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
rabator   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular rabator rabatorul
plural rabatoare rabatoarele
genitiv-dativ singular rabator rabatorului
plural rabatoare rabatoarelor
vocativ singular
plural