RÁCLĂ, racle, s. f. (Pop.) 1. Sicriu, coșciug. 2. Ladă de lemn (de dimensiuni mari și ornamentată). 3. Cutie de lemn cu capac, în care se păstrează anumite alimente. 4. Despărțitură într-un hambar, unde se păstrează fânul, cerealele etc. 5. Pânză urzită cu două feluri de bumbac. [Var.: lácră s. f.] – Din bg. rakla. (Sursa: DEX '98 )

RÁCLĂ s. v. coșciug, lot, parcelă, sicriu. (Sursa: Sinonime )

raćlă (rácle), s. f. – 1. Cutie, ladă. – 2. Sicriu, coșciug. – 3. Relicvariu. – 4. Copaie, covată. – 5. Pînză, parte de perete sau de gard. – Var. lacră. Bg. rakla, din sl. raka „mormînt” (Miklosich, Slaw. Elem., 42; Cihac, II, 303; Conev 68), cuvînt identic cu lat. arca, cf. sb., cr. raka „înmormîntare”, ceh. raka „sicriu,” rus. raka „relicvariu”. (Sursa: DER )

ráclă s. f. (sil. -clă), g.-d. art. ráclei; pl. rácle (Sursa: Ortografic )

RACLÁ, raclez, vb. I. Tranz. A răzui. ♦ Spec. A face un raclaj. – Din fr. racler. (Sursa: DEX '98 )

A RACLÁ ~éz tranz. livr. 1) (obiecte de lemn, de metal, de piele etc.) A prelucra cu ajutorul unei raclete; a răzui. 2) med. (țesuturi bolnave, mucoase etc.) A supune unui raclaj; a c******a. /<fr. racler (Sursa: NODEX )

RÁCLĂ ~e f. pop. 1) Ladă specială în care se pune mortul pentru a fi înmormântat; sicriu; coșciug. 2) Cutie de lemn cu capac în care se păstrează unele produse alimentare. 3) Ladă de lemn ornamentată în care se păstrează hainele. 4) Despărțitură a unui hambar (unde se țin cereale, făină etc.). 5) Porțiune dreptunghiulară de teren semănată cu legume sau cu flori; vatră. 6) Pânză urzită cu două feluri de bumbac. /<bulg. rakla (Sursa: NODEX )

RACLÁ vb. I. tr. A răzui. [< fr. racler]. (Sursa: DN )

RACLÁ vb. tr. a face un raclaj. (< fr. racler) (Sursa: MDN )

RACLÁ vb. v. c******a. (Sursa: Sinonime )

RACLÁ vb. v. rade, răzui. (Sursa: Sinonime )

raclá vb. (sil. -cla), ind. prez. 1 sg. racléz, 3 sg. și pl. racleáză (Sursa: Ortografic )