RECTE adv. Cu adevărat; anume. – Cuv. lat. (Sursa: DEX '98 )

RÉCTE adv. Cu adevărat; anume. /<lat. recte (Sursa: NODEX )

RÉCTE adv. Cu adevărat; anume. [< lat. recte]. (Sursa: DN )

RÉCTE adv. cu adevărat, anume. (< lat. recte) (Sursa: MDN )

RÉCTE adv. v. adică, anume. (Sursa: Sinonime )

récte adv. (Sursa: Ortografic )

PULCHRE, BENE, RECTE! (lat.) frumos, bine, drept! – Horațiu, „Ars poetica”, 428. Poetul ironizează glaota criticaștrilor, care elogiază în termeni excesivi pe versuitorii cu dare de mână. (Sursa: DE )