|
REDEVENÍ, redevín, vb. IV. Intranz. A deveni, a fi din nou așa cum a fost înainte. – Re1- + deveni. Cf. fr. redevenir. (Sursa: DEX '98 )
A REDEVENÍ redevín intranz. A deveni din nou. /re- + a deveni (Sursa: NODEX )
REDEVENÍ vb. IV. intr. A deveni, a fi din nou ca înainte. [P.i. redevín. / cf. fr. redevenir]. (Sursa: DN )
REDEVENÍ vb. intr. a deveni, a se face din nou așa cum era înainte. (< fr. redevenir) (Sursa: MDN )
REDEVENÍ vb. (rar) a reajunge. (A ~ serios.) (Sursa: Sinonime )
redevení vb. deveni (Sursa: Ortografic )
| redeveni verb | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | | (a) redeveni | redevenire | redevenit | redevenind | singular | plural | | redevino, redevină | redeveniți | | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | | singular | I (eu) | redevin, redeviu | (să) redevin, redeviu | redeveneam | redevenii | redevenisem | | a II-a (tu) | redevii | (să) redevii | redeveneai | redeveniși | redeveniseși | | a III-a (el, ea) | redevine | (să) redevină, redevie | redevenea | redeveni | redevenise | | plural | I (noi) | redevenim | (să) redevenim | redeveneam | redevenirăm | redeveniserăm, redevenisem* | | a II-a (voi) | redeveniți | (să) redeveniți | redeveneați | redevenirăți | redeveniserăți, redeveniseți* | | a III-a (ei, ele) | redevin | (să) redevină, redevie | redeveneau | redeveniră | redeveniseră | * Formă nerecomandată |