|
REFLUÁ vb. I. intr. (Despre ape, lichide) A se revărsa înapoi; a reveni, a se întoarce. [Pron. -flu-a. / < fr. refluer]. (Sursa: DN )
REFLUÁ vb. intr. (despre ape, lichide) a se revărsa înapoi; a reveni. (< fr. refluer) (Sursa: MDN )
refluá vb., ind. prez. 3 sg. reflueáză (Sursa: Ortografic )
| reflua verb | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | | (a) reflua | refluare | refluat | refluând | singular | plural | | — | — | | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | | singular | I (eu) | — | — | — | — | — | | a II-a (tu) | — | — | — | — | — | | a III-a (el, ea) | refluează | (să) reflueze | reflua | refluă | refluase | | plural | I (noi) | — | — | — | — | — | | a II-a (voi) | — | — | — | — | — | | a III-a (ei, ele) | refluează | (să) reflueze | refluau | refluară | refluaseră | |