REGRÉS, regrese, s. n. Întoarcere de la o stare sau o formă superioară de dezvoltare la una inferioară; mers înapoi; decădere; declin, regresiune (1). – Din lat. regressus, it. regresso, germ. Regress. (Sursa: DEX '98 )

REGRÉS s.n. 1. Întoarcere de la o stare sau o formă superioară de dezvoltare la una inferioară; dare înapoi, decădere. 2. (Jur.) Drept în virtutea căruia cineva care a plătit o sumă de bani din culpa altuia se întoarce împotriva acestuia din urmă pentru recuperarea sumei plătite. [Pl. -se, -suri. / < lat. regressus < regredior – a da înapoi, cf. fr. régrès, it. regresso]. (Sursa: DN )

REGRÉS s. n. 1. revenire de la o stare sau o formă superioară de dezvoltare la una inferioară; decădere, declin. 2. (jur.) acțiune de ~ = acțiune prin care cineva care a plătit o sumă de bani din culpa altuia se întoarce împotriva acestuia pentru recuperarea sumei plătite. (< lat. regressus, fr. régrès) (Sursa: MDN )

REGRÉS s. 1. v. declin. 2. involuție. (Proces de ~ biologic.) (Sursa: Sinonime )

Regres ≠ ascensiune, avânt, evoluție, progres (Sursa: Antonime )

regrés s. n. (sil. -gres), pl. regrése (Sursa: Ortografic )

REGRÉS ~e n. (în opoziție cu progres) Întoarcere de la o formă superioară de dezvoltare la una inferioară; mers înapoi; decădere; declin; decadență. Proces de ~ biologic. [Sil. -gres] /<lat. regressus, it. regresso, germ. Regress (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
regres (pl. -e)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular regres regresul
plural regrese regresele
genitiv-dativ singular regres regresului
plural regrese regreselor
vocativ singular
plural

regres (pl. -uri)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular regres regresul
plural regresuri regresurile
genitiv-dativ singular regres regresului
plural regresuri regresurilor
vocativ singular
plural