RELÉU, relee, s. n. 1. Aparat sau dispozitiv care realizează anumite comenzi, folosit la instalațiile automate și caracterizat prin faptul că determină o variație bruscă, în salt, a mărimii de ieșire, atunci când mărimea de intrare atinge anumite valori. 2. Sistem de comunicații în radiodifuziune și televiziune, cu stații intermediare de recepție și retransmisie. ◊ Releu de scară = automat de scară. 3. Înlocuire a cailor (în cursul drumului), a câinilor (în timpul vânătorii) sau a ștafetelor (în timpul unei curse); locul unde se face schimbul; animalul sau ștafeta de schimb. – Din fr. relais. (Sursa: DEX '98 )

RELÉU ~e n. 1) Dispozitiv care permite unei energii (relativ slabe) să declanșeze o energie puternică. 2) Dispozitiv care servește la transmiterea unui semnal radioelectronic, amplificându-l. 3) Dispozitiv care permite comutarea unui circuit electric cu ajutorul unui semnal de comandă. 4) Grup de cai (de curse), de câini (de vânătoare), de ștafete, care sunt înlocuiți prin alții în timpul unei curse. 5) Loc unde se petrece această înlocuire. /<fr. relais (Sursa: NODEX )

RELÉU s.n. 1. (Tehn.) Aparat sau dispozitiv de comandă pentru anumite modificări (închiderea sau deschiderea unui circuit etc.) ale unui sistem tehnic, acționat de variația unor mărimi caracteristice (temperatură, tensiune etc.) ale unui alt sistem tehnic. 2. Dispozitiv care retransmite (amplificând) semnalele recepționate. ♦ Comunicație între mai multe locuri, făcută cu ajutorul unor stații intermediare de recepție și de retransmisie. 3. (Rar) Cai, atelaj de schimb pentru anumite drumuri lungi, postați din loc în loc. ♦ Loc unde se țin caii de schimb și se face schimbarea acestora. ♦ Câinii de vânătoare cărora li se dă drumul pentru a-i înlocui pe cei obosiți de goană. [Pl. -ee, -euri. / < fr. relais]. (Sursa: DN )

RELÉU s. n. 1. aparat, dispozitiv de comandă pentru anumite modificări ale unui sistem tehnic, acționat de variația unor mărimi caracteristice (temperatură, tensiune etc.) ale unui alt sistem tehnic. 2. dispozitiv care retransmite (amplificând) semnalele recepționate. ◊ comunicație între mai multe locuri, făcută cu ajutorul unor stații intermediare de recepție și de retransmisie. 3. mod de înlocuire a cailor pentru anumite drumuri lungi, a câinilor în timpul vânătorii sau a ștafetelor în timpul unei curse; locul de schimb; animalul sau ștafeta. (< fr. relais) (Sursa: MDN )

reléu s. n., art. reléul; pl. relée (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
releu (pl. relee)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular releu releul
plural relee releele
genitiv-dativ singular releu releului
plural relee releelor
vocativ singular releule
plural releelor