REMAIÁ, remaiez, vb. I. Tranz. A repara ciorapii sau un tricot, ridicând și prinzând cu un instrument special ochiurile rupte ori scăpate sau firele deșirate. – Din fr. remailler. (Sursa: DEX '98 )
A REMAIÁ ~iéz tranz. (ciorapi și alte obiecte tricotate) A repara prinzând ochiurile scăpate sau rupte. /<fr. remmailler (Sursa: NODEX )
REMAIÁ vb. I. tr. A reface la un ciorap sau la orice tricot ochiurile rupte sau scăpate. [Pron. -ma-ia, p.i. 3,6 -iază, ger. -ind. / < fr. remailler]. (Sursa: DN )
REMAIÁ vb. tr. a reface la un ciorap, la tricot ochiurile rupte ori scăpate. (< fr. remailler) (Sursa: MDN )
remaiá vb. (sil. -ia), ind. prez. 1 sg. remaiéz, 3 sg. și pl. remaiáză, 1 pl. remaiém (sil. -iem); conj. prez. 3 sg. și pl. remaiéze; ger. remaínd; part. remaiát (Sursa: Ortografic )
Declinări/Conjugări
remaia   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) remaia remaiere remaiat remaind singular plural
remaiază remaiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) remaiez (să) remaiez remaiam remaiai remaiasem
a II-a (tu) remaiezi (să) remaiezi remaiai remaiași remaiaseși
a III-a (el, ea) remaiază (să) remaieze remaia remaie remaiase
plural I (noi) remaiem (să) remaiem remaiam remaiarăm remaiaserăm, remaiasem*
a II-a (voi) remaiați (să) remaiați remaiați remaiarăți remaiaserăți, remaiaseți*
a III-a (ei, ele) remaiază (să) remaieze remaiau remaiară remaiaseră
* Formă nerecomandată