RESTAURÁRE, restaurări, s. f. Acțiunea de a restaura și rezultatul ei. [Pr.: -sta-u-] – V. restaura. (Sursa: DEX '98 )

RESTAURÁRE s.f. Acțiunea de a restaura și rezultatul ei; restaurație. [< restaura]. (Sursa: DN )

restauráre (-ta-u-) s. f., g.-d. art. restaurắrii; pl. restaurắri (Sursa: DOOM 2 )

RESTAURÁRE s. 1. refacere, (înv. și reg.) meremetiseală, meremetisire, preînnoire. (~ unei cetăți.) 2. restaurație, (înv.) restituire. (~ unui monument.) 3. reinstaurare, reîntronare, restaurație, (înv.) reînscăunare. (~ unei dinastii.) (Sursa: Sinonime )

restauráre s. f. (sil. mf. -sta-), g.-d. art. restaurării; pl. restaurări (Sursa: Ortografic )

RESTAURÁRE (‹ restaura) s. f. Ansamblu de proceduri științifice, bazate pe documentare și cercetare prealabilă, prin care se urmărește restituirea unui aspect, cât mai apropiat de original, al unei construcții, opere de artă, de arheologie, de etnografie etc. cât și stoparea proceselor distructive și a degradărilor suferite, prin folosirea unei metodologii adecvate și a unor materiale proprii fiecărui domeniu. (Sursa: DE )