REZÍDUU, reziduuri, s. n. Rest rămas în urma unui proces chimic sau fizic efectuat asupra unui material brut. ◊ Reziduuri furajere = deșeuri din industria alimentară care pot fi valorificate în alimentația animalelor. ♦ Materie care se depune pe pereții sau pe fundul recipientelor în care se păstrează substanțe lichide. [Pr.: -du-u. – Var.: rezídiu s. n.] – Din lat. residuum, fr. résidu. (Sursa: DEX '98 )

REZÍDUU s.n. Materie rămasă în urma unei operații de prelucrare chimică a unui material. ♦ Materie care se depune pe pereții recipientelor unde se păstrează diferite substanțe lichide. [Pron. -du-u, pl. -uuri, -uri. / < fr. résidu, it. residuo, cf. lat. residuus]. (Sursa: DN )

REZÍDUU s. n. 1. deșeu care rămâne în urma unei operații de prelucrare chimică a unui material. 2. materie care se depune pe pereții recipientelor în care se păstrează diferite substanțe lichide. (< fr. résidu, lat. residuum) (Sursa: MDN )

REZÍDUU, reziduuri, s. n. Materie rămasă de la o operație de prelucrare chimică a unui material. ♦ Materie care se depune pe pereții sau pe fundul recipientelor unde se păstrează substanțe lichide sau unde se produce o ardere. [Pr.: -du-u. – Pl. și: reziduri] – Fr. résidu (lat. lit. residuum). (Sursa: DLRM )

rezíduu s. n. (sil. -du-u), art. rezíduul; pl. rezíduuri (Sursa: Ortografic )

REZÍDUU ~ri n. 1) Rămășiță provenită în urma prelucrării chimice sau fizice a unui material brut. 2) Depunere solidă pe fundul sau pe pereții unor recipiente în care se păstrează lichide. [G.-D. -du-u] /<lat. residiuum, fr. résidu (Sursa: NODEX )