RÍȘCĂ s. f. Numele unui joc de noroc în care jucătorii trebuie să ghicească pe ce parte va cădea o monedă aruncată în sus. – Din rus. reska. (Sursa: DEX '98 )

RÍȘCĂ f. Joc de noroc, în care câștigă cel care ghicește pe ce parte va cădea moneda aruncată în sus. /cf. rus. reška (Sursa: NODEX )

RÍȘCĂ s. (turcism înv.) iasâc. (A juca ~.) (Sursa: Sinonime )

ríșcă s. f. – Joc de cap sau de pajură cu o monedă. Origine îndoielnică. Scriban indică rus. arešok, gen. areška „nucă”, care nu pare convingător. Poate în loc de *crijcă, din sl. križĭ, sb. križ „cruce”; sau mai probabil, în loc de *rizicărijcă, cu sensul de „joc de noroc”, cf. rizic. (Sursa: DER )

ríșcă s. f. (Sursa: Ortografic )

aréșcă f., pl. ște, ștĭ, șce, șcĭ (cp. cu rus. arešokŭ, gen. -ška, dim. d. arĭeh, scris orĭeh, nucă). Mold. Dosu uneĭ monete (scrisă) în opoz. cu arol. – În Munt. reșcă, în vest rișcă (cp. cu rut. orišk, nucușoară). (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
rișcă   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular rișcă rișca
plural riște riștele
genitiv-dativ singular riște riștei
plural riște riștelor
vocativ singular rișcă, rișco
plural riștelor