RUMOÁRE, rumori, s. f. Zgomot confuz de voci care se aud în același timp (exprimând protest, uimire etc.); p. gener. zgomot confuz. – Din fr. rumeur, lat. rumor, -oris. (Sursa: DEX '98 )

RUMOÁRE ~óri f. Zgomot surd și confuz de voci; murmur; freamăt. ◊ A produce (sau a stârni) ~ a produce nemulțumire generală. /<fr. rumeur, lat. rumor, ~oris (Sursa: NODEX )

RUMOÁRE s.f. Zgomot confuz de voci care se aud deodată. ♦ Murmur care exprimă o nemulțumire sau o surpriză generală. [Pl. -ori. / < lat. rumor, it. rumore, fr. rumeur]. (Sursa: DN )

RUMOÁRE s. f. zgomot confuz de voci care se aud în același timp, exprimând nemulțumire, surpriză etc. (< fr. rumeur, lat. rumor) (Sursa: MDN )

RUMOÁRE, rumóri, s.f. ~ ◊ Expr. A (se) produce (sau stârni) rumoare = a (se) produce murmure, comentarii în surdină, proteste de mirare sau de nemulțumire. (Sursa: DLRLC )

RUMOÁRE s. zgomot, zvon. (~ de glasuri.) (Sursa: Sinonime )

rumoáre (rumóri), s. f. – Zgomotul surd de voci. Fr. rumeur. (Sursa: DER )

rumoáre s. f., g.-d. art. rumórii, pl. rumóri (Sursa: Ortografic )