SALUBRITÁTE s. f. Faptul de a fi salubru; stare generală favorabilă a condițiilor igienice și sanitare dintr-un loc. ♦ Serviciu public care se ocupă cu curățenia dintr-o localitate. – Din fr. salubrité, lat. salubritas, -atis. (Sursa: DEX '98 )

SALUBRITÁTE f. 1) Caracter salubru. 2) Stare generală a condițiilor sanitare și igienice dintr-o localitate. 3) Serviciu public care are grijă de curățenia unei localități.[G.-D. salubrității;Sil. -lu-bri-] /<fr. salubrité, lat. salubritas, ~atis (Sursa: NODEX )

SALUBRITÁTE s.f. Însușirea de a fi salubru; curățenie. ♦ Sănătate. ♦ Serviciu public care are în grijă curățenia unui oraș. [Cf. fr. salubrité, lat. salubritas]. (Sursa: DN )

SALUBRITÁTE s. f. 1. însușirea de a fi salubru. ◊ stare generală favorabilă sănătății, condițiilor igienice; sănătate. 2. serviciu public care are în grijă curățenia unui oraș. (< fr. salubrité, lat. salubritas) (Sursa: MDN )

SALUBRITÁTE s. v. curățenie. (Sursa: Sinonime )

Salubritate ≠ insalubritate (Sursa: Antonime )

salubritáte s. f. (sil. -bri-), g.-d. art. salubrității (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
salubritate   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular salubritate salubritatea
plural
genitiv-dativ singular salubrități salubrității
plural
vocativ singular salubritate, salubritateo
plural