SAMÚR, (1) samuri, s. m., (2) samururi, s. n. 1. S. m. Mamifer carnivor cu blana prețioasă, de culoare sură cu o pată albă pe piept; zibelină (Martes zibellina). 2. S. n. Blană de samur (1) prelucrată. – Din tc. samur. (Sursa: DEX '98 )

SAMÚR s. (ZOOL.; Martes zibellina) zibelină, (înv.) sobol. (Blană de ~.) (Sursa: Sinonime )

samúr (blană) s. n., pl. samúruri (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
samur (blană)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular samur samurul
plural samururi samururile
genitiv-dativ singular samur samurului
plural samururi samururilor
vocativ singular
plural