SATÍN s. n. Țesătură deasă de mătase, de bumbac, de fibre sintetice etc., cu una dintre fețe lucioasă, folosită mai ales pentru căptușeli. [Var.: satén s. n.] – Din fr. satin. (Sursa: DEX '98 )

SATÍN s.n. Țesătură deasă din mătase, bumbac sau din fibre artificiale, lucioasă pe una din fețe. [Pl. -ne, -nuri, var. saten s.n. / < fr. satin, cf. ar. Zaitun < Tsai-tung – oraș în China]. (Sursa: DN )

SATÍN s. n. țesătură deasă din mătase, bumbac sau fibre artificiale, lucioasă pe una din fețe, pentru căptușeli de îmbrăcăminte; atlaz. (< fr. satin) (Sursa: MDN )

satín (satínuri), – Țesătură lucioasă. Fr. satin. – Der. satintur, s. n. (varietate de satin), din fr. satin turc. (Sursa: DER )

satín s. n. (Sursa: Ortografic )

SATÍN ~uri n. 1) Țesătură moale și deasă, cu fața lucioasă, folosită, mai ales, pentru căptușeală la haine. 2) la pl. Varietăți ale unei astfel de țesături. /<fr. satin (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
satin (pl. -uri)   substantiv neutru
Surse flexiune: NODEX
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular satin satinul
plural satinuri satinurile
genitiv-dativ singular satin satinului
plural satinuri satinurilor
vocativ singular
plural

satin (pl. -e)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular satin satinul
plural satine satinele
genitiv-dativ singular satin satinului
plural satine satinelor
vocativ singular
plural