SECÚNDĂ, secunde, s. f. 1. Unitate de măsură a timpului egală cu a 60-a parte din durata unui minut; p. ext. timp foarte scurt; clipă, moment. 2. (Muz.) Intervalul dintre două sunete ale gamei aflate pe două trepte alăturate. – Din fr. seconde. (Sursa: DEX '98 )

SECÚNDĂ ~e f. 1) Unitate de măsură a timpului egală cu a șaizecea parte dintr-un minut. 2) fig. Interval de timp foarte scurt; clipă; clipita; moment. ◊ Într-o ~ într-o clipă; imediat. (Așteptați) o ~ (așteptați) un moment; o clipă; imediat. 3) Unitate de măsură a unghiurilor egală cu a 3600-a parte dintr-un grad. 4) muz. Interval dintre două trepte alăturate ale gamei. [G.-D. secundei] /<lat. secundus, fr. seconde, germ. Sekunde (Sursa: NODEX )

SECÚNDĂ s.f. 1. Unitate de timp egală cu a 60-a parte dintr-un minut; timp foarte scurt; moment, clipă. 2. Unitate de măsură pentru unghiuri, egală cu a 3600-a parte dintr-un grad sexagesimal. 3. (Muz.) Interval format din două trepte alăturate ale unei game; treapta a doua de la o treaptă dată. 4. A doua poziție (de apărare) la scrimă. [Pl. -de. / < fr. seconde, cf. lat. secundus]. (Sursa: DN )

SECÚNDĂ s. f. 1. unitate de măsură a timpului, a 60-a parte dintr-un minut; timp foarte scurt; moment, clipă. 2. unitate de măsură pentru unghiuri, submultiplu al minutului (2). 3. (muz.) interval între două trepte alăturate ale gamei diatonice; treapta a doua de la o treaptă dată. 4. a doua poziție de apărare la scrimă. (< fr. seconde, germ. Sekunde) (Sursa: MDN )

KILOCICLU PE SECÚNDĂ s. v. kilohertz. (Sursa: Sinonime )

SECÚNDĂ s. 1. (Transilv.) perț. (O ~ dintr-un minut.) 2. v. moment. (Sursa: Sinonime )

secúndă s. f., g.-d. art. secúndei; pl. secúnde; abr. s sau sec., simb. (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
secund   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular secund secundul secundă secunda
plural secunzi secunzii secunde secundele
genitiv-dativ singular secund secundului secunde secundei
plural secunzi secunzilor secunde secundelor
vocativ singular
plural

secunda   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) secunda secundare secundat secundând singular plural
secundea secundați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) secundez (să) secundez secundam secundai secundasem
a II-a (tu) secundezi (să) secundezi secundai secundași secundaseși
a III-a (el, ea) secundea (să) secundeze secunda secundă secundase
plural I (noi) secundăm (să) secundăm secundam secundarăm secundaserăm, secundasem*
a II-a (voi) secundați (să) secundați secundați secundarăți secundaserăți, secundaseți*
a III-a (ei, ele) secundea (să) secundeze secundau secunda secundaseră
* Formă nerecomandată

secundă   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular secundă secunda
plural secunde secundele
genitiv-dativ singular secunde secundei
plural secunde secundelor
vocativ singular secundă, secundo
plural secundelor