SIMPÓZION, simpozioane, s. n. 1. (În antichitate) Continuare a unui banchet cu cântece, dansuri și discuții variate. 2. Discuție organizată, pe baza unor scurte expuneri asupra unei teme literare, filozofice, științifice etc. de actualitate, purtate de câțiva vorbitori în fața și cu participarea publicului. [Pr.: -zi-on. – Acc. și: simpozión] – Din ngr. simpósion, germ. Symposion. (Sursa: DEX '98 )

SIMPOZIÓN ~oáne n. 1) Discuție asupra unei teme științifice sau literare, pe baza unor scurte expuneri în fața publicului. 2) (în antichitate) Continuare a unui banchet cu cântece, dansuri și discuții variate. [Sil. -zi-on; Acc. și simpózion] /<fr. sympósion, germ. Symposion, ngr. simpósion (Sursa: NODEX )

SIMPOZIÓN s.n. 1. (Ant.) Ultima parte a unui banchet, în care se bea, se executau dansuri și cântece și se purtau conversații. 2. Întrunire în cadrul căreia se dezbat diferite probleme culturale, politice, tehnice etc. [Pron. -zi-on. / < fr., gr. symposion, cf. gr. syn – cu, posis – faptul de a bea]. (Sursa: DN )

SIMPÓZION/SIMPOZIÓN s. n. 1. (ant.) continuare a unui banchet cu cântece, dansuri și conversații. 2. întrunire în cadrul căreia se dezbat diferite probleme culturale, politice, tehnice etc.; (p. ext.) reuniune, congres. (< fr. symposion, germ. Symposion, gr. symposion) (Sursa: MDN )

simpózion/simpozión s. n. (sil. -zi-on), pl. simpozioáne (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
simpozion   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular simpozion simpozionul
plural simpozioane simpozioanele
genitiv-dativ singular simpozion simpozionului
plural simpozioane simpozioanelor
vocativ singular
plural

simpozion   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular simpozion simpozionul
plural simpozioane simpozioanele
genitiv-dativ singular simpozion simpozionului
plural simpozioane simpozioanelor
vocativ singular
plural