SMĂLȚUÍ, smălțuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A acoperi un obiect cu un strat de smalț; a emaila. 2. Fig. A smălța. [Var.: (înv.) smăltuí vb. IV] – Smalț + suf. -ui. (Sursa: DEX '98 )
SMĂLȚUÍ vb. v. emaila. (Sursa: Sinonime )
SMĂLȚUÍ vb. v. împestrița, păta, smălța. (Sursa: Sinonime )
smălțuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. smălțuiésc, imperf. 3 sg. smălțuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. smălțuiáscă (Sursa: Ortografic )
A SMĂLȚUÍ ~iésc tranz. (obiecte de metal sau de ceramică) A acoperi cu smalț (în scop protector sau/și decorativ); a emaila. /smalț + suf. ~ui (Sursa: NODEX )
Declinări/Conjugări
smălțui   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) smălțui smălțuire smălțuit smălțuind singular plural
smălțuiește smălțuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) smălțuiesc (să) smălțuiesc smălțuiam smălțuii smălțuisem
a II-a (tu) smălțuiești (să) smălțuiești smălțuiai smălțuiși smălțuiseși
a III-a (el, ea) smălțuiește (să) smălțuiască smălțuia smălțui smălțuise
plural I (noi) smălțuim (să) smălțuim smălțuiam smălțuirăm smălțuiserăm, smălțuisem*
a II-a (voi) smălțuiți (să) smălțuiți smălțuiați smălțuirăți smălțuiserăți, smălțuiseți*
a III-a (ei, ele) smălțuiesc (să) smălțuiască smălțuiau smălțuiră smălțuiseră
* Formă nerecomandată