SOFÍSM, sofisme, s. n. Silogism sau raționament corect din punct de vedere formal, dar greșit din punct de vedere al conținutului (fiind bazat pe un echivoc, pe utilizarea aspectelor neesențiale ale fenomenelor etc.), adesea folosit pentru a induce în eroare; p. gener. argument, afirmație etc. false. – Din fr. sophisme, lat. sophisma. (Sursa: DEX '98 )

SOFÍSM s.n. Raționament fals din punctul de vedere al conținutului, dar aparent corect din punct de vedere formal, folosit în scopul de a induce în eroare. [< fr. sophisme, cf. gr. sophisma]. (Sursa: DN )

SOFÍSM s. n. raționament aparent corect, dar în fond incorect, construit astfel în scopul de a induce în eroare. (< fr. sophisme, lat. sophisma) (Sursa: MDN )

sofísm s. n., pl. sofísme (Sursa: Ortografic )

SOFÍSM ~e n. Raționament corect în aparență, dar fals în realitate. /<ngr. sófisma, lat. sophisma, fr. sophisme (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
sofism   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular sofism sofismul
plural sofisme sofismele
genitiv-dativ singular sofism sofismului
plural sofisme sofismelor
vocativ singular
plural