SPÁDĂ, spade, s. f. 1. Armă formată dintr-o lamă dreaptă cu două tăișuri, din gardă și mâner, cu care se poate tăia și împunge. 2. (Sport) Probă de scrimă care se practică cu spada (1). – Din it. spada. (Sursa: DEX '98 )

SPÁDĂ ~e f. 1) Sabie triunghiulară și îngustă cu două tăișuri. 2) Probă sportivă de scrimă practicată cu această armă. /<it. spada (Sursa: NODEX )

SPÁDĂ s.f. Armă albă (cu două tăișuri) cu care se poate tăia și împunge. ♦ (Sport) Probă de scrimă care se practică cu această armă. [Pl. -de. / < it. spada]. (Sursa: DN )

SPÁDĂ s. f. 1. armă albă (cu două tăișuri) cu care se poate tăia și împunge. 2. probă de scrimă cu această armă. (< it. spada) (Sursa: MDN )

SPÁDĂ s. 1. (Transilv. și Maram.) coardă. (~ se folosește în scrimă.) 2. sabie, (înv. și reg.) spată, (înv.) spangă. (Scoate ~!) (Sursa: Sinonime )

péște-cu-spádă s. m. (Sursa: Ortografic )

spádă s. f., g.-d. art. spádei; pl. spáde (Sursa: Ortografic )

SPÁDĂ s.f. (Iht.) Pește marin din fam. xiphiide (pești-sabie), numit și peste-cu-spadă sau xifie (Xiphias gladius), cu un corp fusiform de până la 4 m lungime, ca adult lipsit de solzi, caracterizat prin maxilarul superior alungit în formă de spadă, aprox. 1/3 din lungimea sa, lipsit de dinți, cu marginile ascuțite ca niște cuțite, iar cel inferior mult mai scurt. Se pescuiește preponderent în Marea Mediterană și în Atlantic, fiind foarte apreciat ca pește de consum, cu carne albă, delicată; it. pesce spada; fr. espadon; engl. swordfish; germ. Schwertfisch; v. sabie. (Sursa: DGE )