SPECULATÍV, -Ă, speculativ, -e, adj. Care aparține speculației (1), care se ocupă numai de teorie fără legătură cu practica și cu experiența. – Din fr. spéculatif. (Sursa: DEX '98 )

SPECULATÍV, -Ă adj. Bazat pe speculație (1); nelegat în nici un fel de practică; abstract. [< fr. spéculatif]. (Sursa: DN )

SPECULATÍV, -Ă adj. 1. bazat pe speculație (1); abstract. 2. referitor la speculația financiară sau comercială. (< fr. spéculatif) (Sursa: MDN )

SPECULATÍV adj. (înv.) speculator. (Spirit ~.) (Sursa: Sinonime )

speculatív adj. m., pl. speculatívi; f. sg. speculatívă, pl. speculatíve (Sursa: Ortografic )

SPECULATÍV ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de speculațiile filozofice; bazat pe speculații filozofice. 2) Care se bazează numai pe considerații teoretice fără legătură cu practica. /<fr. spéculatif (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
speculativ   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular speculativ speculativul speculati speculativa
plural speculativi speculativii speculative speculativele
genitiv-dativ singular speculativ speculativului speculative speculativei
plural speculativi speculativilor speculative speculativelor
vocativ singular speculativule speculativo
plural speculativilor speculativelor