SPIRITUALITÁTE s. f. Calitatea, caracterul a ceea ce este spiritual. ♦ (p. spec.) Ceea ce caracterizează o colectivitate umană din punctul de vedere al vieții sale spirituale, al specificului culturii sale. [Pr.: -tu-a-] – Din fr. spiritualité. (Sursa: DEX '98 )

spiritualitÁte f. Caracter spiritual. ◊ ~ea unui popor caracter specific al vieții spirituale și culturale a unui popor. [G.-D. spiritualității; Sil. -tu-a-] /<fr. spiritualité (Sursa: NODEX )

SPIRITUALITÁTE s.f. Calitatea, caracterul a ceea ce este spiritual. ♦ (Spec.) Ansamblu de idei și de sentimente care caracterizează un popor, o națiune din punctul de vedere al vieții spirituale, al specificului culturii sale. [Cf. fr. spiritualité]. (Sursa: DN )

SPIRITUALITÁTE s. f. 1. caracterul a ceea ce este spiritual. 2. ansamblu de idei și sentimente care caracterizează un popor, o națiune din punctul de vedere al vieții spirituale, al specificului culturii sale. (< fr. spiritualité, lat. spiritualitas) (Sursa: MDN )

SPIRITUALITÁTE s. idealitate, imaterialitate. (~ unui element.) (Sursa: Sinonime )

spiritualitáte s. f. (sil. -tu-a-), g.-d. art. spiritualității (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
spiritualitate   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular spiritualitate spiritualitatea
plural
genitiv-dativ singular spiritualități spiritualității
plural
vocativ singular spiritualitate, spiritualitateo
plural