SPĂSÍ, spăsesc, vb. IV. Refl. (Fam.) A se pocăi; p. ext. a se căi. [Var.: spășí vb. IV] – Din v. sl. sŭpasiti. (Sursa: DEX '98 )
SPĂSÍ vb. v. căi, ispăși, izbăvi, mântui, pocăi, purifica, răscumpăra, salva. (Sursa: Sinonime )
spăsí vb., ind. prez. 1 sg. spăsésc, 3 sg. și pl. spăséște (Sursa: Ortografic )
spăsi verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | (a) spăsi | spăsire | spăsit | spăsind | singular | plural | spăsește | spăsiți | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | singular | I (eu) | spăsesc | (să) spăsesc | spăseam | spăsii | spăsisem | a II-a (tu) | spăsești | (să) spăsești | spăseai | spăsiși | spăsiseși | a III-a (el, ea) | spăsește | (să) spăsească | spăsea | spăsi | spăsise | plural | I (noi) | spăsim | (să) spăsim | spăseam | spăsirăm | spăsiserăm, spăsisem* | a II-a (voi) | spăsiți | (să) spăsiți | spăseați | spăsirăți | spăsiserăți, spăsiseți* | a III-a (ei, ele) | spăsesc | (să) spăsească | spăseau | spăsiră | spăsiseră | * Formă nerecomandată
|