STATUTÁR, -Ă, statutari, -e, adj. Conform unui statut, bazat pe un statut; prevăzut, înscris într-un statut. – Din fr. statutaire. (Sursa: DEX '98 )

STATUTÁR, -Ă adj. Care este prevăzut, consemnat într-un statut; conform unui statut. [Cf. fr. statutaire]. (Sursa: DN )

STATUTÁR, -Ă adj. bazat pe un statut; conform unui statut. (< fr. statutaire) (Sursa: MDN )

statutár adj. m., pl. statutári; f. sg. statutáră, pl. statutáre (Sursa: Ortografic )

STATUTÁR ~ă (~i, ~e) Care ține de statut; propriu statutului. /<fr. statutaire (Sursa: NODEX )