STIMULÉNT, stimulente, s. n. 1. Ceea ce stimulează; impuls, imbold, îndemn. 2. Spec. Medicament, substanță care e****ă activitatea unui organ ori sistem sau care se ia ca reconfortant împotriva oboselii. – Din stimula. Cf. fr. stimulant. (Sursa: DEX '98 )

STIMULÉNT s.n. 1. Ceea ce stimulează, dă un avânt nou; impuls, imbold, îndemn. 2. Medicament, substanță care e****ă activitatea unui organ sau a unui sistem de organe. [Cf. fr. stimulant]. (Sursa: DN )

STIMULÉNT s. n. 1. ceea ce stimulează; impuls, imbold, îndemn. 2. medicament, substanță care e****ă activitatea unui organ sau sistem de organe. (după fr. stimulant) (Sursa: MDN )

STIMULÉNT s. 1. (FIZIOL.) e******t, stimul. (~ți senzoriali.) 2. imbold, impuls, îndemn, pornire, stimul, (rar) îmboldire, (reg.) bold, (înv.) năstav, porneală, (grecism înv.) parachinisis, (fig.) mișcare, resort, suport, (înv. și reg. fig.) strămurare. (~ pentru o acțiune.) (Sursa: Sinonime )

stimulént s. n., pl. stimulénte (Sursa: Ortografic )

STIMULÉNT ~e n. 1) Factor (intern sau extern) care stimulează la o acțiune; îndemn; impuls; imbold. ~ moral. 2) Substanță (medicamentoasă) care stimulează activitatea fizică sau psihică a organismului; e******t. ~ c*****c. ~ nervos. ◊ ~ biogen substanță activă din punct de vedere biologic, care se formează în țesuturile animale și vegetale. /v. a stimula (Sursa: NODEX )