STOMATOLOGÍE s. f. Parte a medicinii care studiază anatomia, fiziologia și bolile cavității bucale și ale anexelor ei, mai ales ale dinților. – Din fr. stomatologie. (Sursa: DEX '98 )

STOMATOLOGÍE s.f. Parte a medicinii care se ocupă cu studiul bolilor cavității bucale. [Gen. -iei. / < fr. stomatologie, cf. gr. stoma – gură, logos – studiu]. (Sursa: DN )

STOMATOLOGÍE s. f. disciplină care studiază anatomia, fiziologia și patologia cavității bucale și a dinților; odontoiatrie. (< fr. stomatologie) (Sursa: MDN )

STOMATOLOGÍE s. (MED.) dentistică. (Sursa: Sinonime )

stomatologíe s. f., art. stomatología, g.-d. stomatologíi, art. stomatologíei (Sursa: Ortografic )

STOMATOLOGÍE ~i f. Ramură a medicinei care se ocupă cu studierea bolilor cavității bucale (mai ales ale dinților), precum și cu metodele de tratare și de profilaxie a acestora; dentistică. [G.-D. stomatologiei] /<fr. stomatologie (Sursa: NODEX )