STRÉPEDE s. (ENTOM.) câșiță, (Munt.) carete, (Transilv. și Bucov.) codaț. (~ este o larvă care se dezvoltă în brânza alterată.) (Sursa: Sinonime )

strépede (-zi), s. m. – Vierme de brînză, larva de la Piophila casei. – Megl. strépii. Origine incertă. Pare un der. din lat. trĕpĭdus, cf. treapăd (Tiktin). Este de presupus că pl. strepezi ar fi dus la un sing. analogic *strepeză, de la care, prin regresiune, s-ar putea explica rezultatul din megl. și alb. štrep, considerîndu-se - drept suf. Semantic, se explică prin ideea de mîncărime sau de mișcare agitată. – Der. din sl. črŭvĭ „vierme” (Cihac, II, 373), direct sau prin intermediul alb., nu este posibilă. Cf. Byck-Graur 26; Rosetti, II, 122. (Sursa: DER )

STRÉPEDE ~zi m. Larvă care trăiește în unele alimente (brânză, slănină, pastramă etc.). /cf. alb. shtrep (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
strepede   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular strepede strepedele
plural strepezi strepezii
genitiv-dativ singular strepede strepedelui
plural strepezi strepezilor
vocativ singular strepede
plural strepezilor