SUBINSPÉCTOR s.m. Ajutor de inspector. [< sub- + inspector, după fr. sous-inspecteur]. (Sursa: DN )
subinspectór s. m., pl. subinspectóri (Sursa: Ortografic )
Declinări/Conjugări
subinspector   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular subinspector subinspectorul
plural subinspectori subinspectorii
genitiv-dativ singular subinspector subinspectorului
plural subinspectori subinspectorilor
vocativ singular —
plural —