SUFERÍND, -Ă, suferinzi, -de, adj. (Adesea substantivat) Care suferă de o boală; bolnav. – Din suferi (după fr. souffrant). (Sursa: DEX '98 )

SUFERÍND adj. v. bolnav. (Sursa: Sinonime )

Suferind ≠ sănătos (Sursa: Antonime )

suferínd adj. m., pl. suferínzi; f. sg. suferíndă, pl. suferínde (Sursa: Ortografic )

SUFERÍ, súfăr, vb. IV. 1. Intranz. A încerca, a simți, a îndura o durere fizică sau morală. ♦ A avea neplăceri, a suporta consecințele neplăcute ale unui fapt. 2. Tranz. și intranz. A îndura, a răbda, a suporta. ♦ Tranz. A fi supus unei pedepse, a fi condamnat. 3. Tranz. A îngădui, a admite, a permite, a consimți. – Lat. pop. sufferire (= sufferre). (Sursa: DEX '98 )

A SUFERÍ súfăr 1. intranz. A fi supus unei dureri fizice sau morale (cauzate de o boală sau de diferite greutăți, neplăceri etc.); a pătimi. 2. tranz. 1) (suferințe fizice sau morale) A îndura cu tărie și calm; a răbda; a suporta. ~ o pierdere. 2) A admite în mod conștient și tacit; a răbda; a îngădui; a suporta; a tolera. /<lat. sufferre (Sursa: NODEX )

SUFERÍND ~dă (~zi, ~de) și substantival Care suferă de o boală; bolnav. /v. a suferi (Sursa: NODEX )

SUFERÍ vb. 1. (înv. și pop.) a pătimi. (De ce boală ~?) 2. v. chinui. 3. v. îndura. 4. a pătimi, (înv. și pop.) a se munci. (De multe a mai ~.) 5. v. suporta. 6. a încerca, a îndura, a suporta. (A ~ multe nevoi.) 7. a suporta. (A ~ o condamnare.) 8. v. îngădui. 9. a suporta, (fig.) a înghiți, a mistui, (înv. fig.) a honipsi. (Nu-l poate ~.) (Sursa: Sinonime )

SUFERÍ vb. v. prii. (Sursa: Sinonime )

suferí (-r, ít), vb. – 1. A suporta, a pătimi. – 2. A tolera, a admite, a susține. – 3. A experimenta. Lat. sŭffĕrre (Pușcariu 1675; REW 8428), cf. it. soffrire, prov. soffrir, fr. souffrir, cat., sp. sufrir, port. soffrer. – Der. suferind, adj. (care suferă), după fr. souffrant; suferință, s. f., după fr. souffrance; suferitor, adj. (care suferă, tolerant); nesuferit, adj. (intolerant). – Din rom. provine bg. din Trans. ssuferi (Miklosich, Bulg., 136). (Sursa: DER )

suferí vb., ind. prez. 1 sg. súfăr, 3 sg. și pl. súferă, imperf. 3 sg. sufereá; conj. prez. 3 sg. și pl. súfere (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
suferi   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) suferi suferire suferit suferind singular plural
suferă, sufere sufe'riți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) sufăr (să) sufăr sufeream suferii suferisem
a II-a (tu) suferi (să) suferi sufereai suferiși suferiseși
a III-a (el, ea) suferă (să) sufere suferea suferi suferise
plural I (noi) suferim (să) suferim sufeream suferirăm suferiserăm, suferisem*
a II-a (voi) sufe'riți (să) suferiți sufereați suferirăți suferiserăți, suferiseți*
a III-a (ei, ele) suferă (să) sufere sufereau suferi suferiseră
* Formă nerecomandată

suferind   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular suferind suferindul suferindă suferinda
plural suferinzi suferinzii suferinde suferindele
genitiv-dativ singular suferind suferindului suferinde suferindei
plural suferinzi suferinzilor suferinde suferindelor
vocativ singular
plural