|
SUICIDÁR, -Ă (LIVR.) I. adj. referitor la sinucidere. II. adj., s. m. f. (cel) care are tendințe de sinucidere. (< fr. suicidaire) (Sursa: MDN )
suicidár adj. m., pl. suicidári; f. sg. suicidáră, pl. suicidáre (Sursa: Ortografic )
| suicidar adjectiv | masculin | feminin | | nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | | nominativ-acuzativ | singular | suicidar | suicidarul | suicidară | suicidara | | plural | suicidari | suicidarii | suicidare | suicidarele | | genitiv-dativ | singular | suicidar | suicidarului | suicidare | suicidarei | | plural | suicidari | suicidarilor | suicidare | suicidarelor | | vocativ | singular | suicidarule | suicidaro | | plural | suicidarilor | suicidarelor |
|