SURMENÁJ s.n. Stare de oboseală extremă, de istovire, cauzată de obicei de un efort prelungit. [< fr. surmenage]. (Sursa: DN )

SURMENÁJ s. n. stare de oboseală extremă, fizică sau intelectuală, cauzată de un efort excesiv sau prelungit. (< fr. surmenage) (Sursa: MDN )

SURMENÁJ, surmenaje, s. n. Stare de oboseală extremă a omului, în urma unui efort excesiv și prelungit. – Fr. surmenage. (Sursa: DLRM )

SURMENÁJ s. v. extenuare. (Sursa: Sinonime )