TANÁNT, tananți, s. m. Substanță chimică, anorganică sau organică, naturală sau sintetică, care are proprietatea de a tăbăci pieile crude; p. ext. materie primă naturală care conține o astfel de substanță. ◊ (Adjectival) Material tanant. – Din fr. tannant. (Sursa: DEX '98 )

TANÁNT, -Ă adj. Care conține acid tanic. // s.m. (Chim.) Substanță care are însușirea de a tăbăci pielea; (p. ext.) materie primă naturală care conține o astfel de substanță. [< fr. tannant]. (Sursa: DN )

TANÁNT s. m. substanță vegetală sau sintetică la tăbăcirea pieilor crude. (< fr. tannant) (Sursa: MDN )

TANÁNT s. (CHIM.) (rar) sumac. (~ pentru tăbăcirea pieilor crude.) (Sursa: Sinonime )

tanánt s. m., pl. tanánți (Sursa: Ortografic )

TANÁNT ~tă (~ți, ~te) și substantival (despre substanțe, materiale) Care are proprietatea de a tăbăci pielea. /<fr. tannant (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
tanant   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular tanant tanantul tanantă tananta
plural tananți tananții tanante tanantele
genitiv-dativ singular tanant tanantului tanante tanantei
plural tananți tananților tanante tanantelor
vocativ singular
plural