TANDRÉȚE s. f. Afecțiune plină de duioșie, de delicatețe, de gingășie. [Var.: tandréță s. f.] – Din fr. tendresse. (Sursa: DEX '98 )

TANDRÉȚE f. 1) Atitudine plină de gingășie, finețe și delicatețe față de cineva; drăgălășenie. 2) Caracter tandru. [G.-D. tandreții; Sil. tan-dre-] /<fr. tendresse (Sursa: NODEX )

TANDRÉȚE s.f. Dragoste plină de delicatețe, de duioșie, de gingășie. [Var. tandreță s.f. / < fr. tendresse]. (Sursa: DN )

TANDRÉȚE s. f. afecțiune plină de delicatețe, de duioșie, de gingășie. (< fr. tandresse) (Sursa: MDN )

TANDRÉȚE s. gingășie. (~ lui am simțit-o cu emoție.) (Sursa: Sinonime )

Tandrețe ≠ cruzime (Sursa: Antonime )

tandréțe s. f., art. tandréțea, g.-d. art. tandréței (Sursa: Ortografic )

TANDRÉȚĂ s. f. v. tandrețe. (Sursa: DEX '98 )

TANDRÉȚĂ s.f. v. tandrețe. (Sursa: DN )