TELESCÓP, telescoape, s. n. Instrument optic care utilizează fenomenul reflexiei luminii pe o oglindă concavă, folosit în astronomie pentru observarea aștrilor. – Din fr. téléscope. (Sursa: DEX '98 )

TELESCÓP ~oápe n. Instrument optic pentru studierea corpurilor cerești după radiația lor electromagnetică. [Sil. -le-scop] /<fr. téléscope, lat. telescopium (Sursa: NODEX )

TELESCÓP s.n. Instrument optic folosit pentru observarea aștrilor, al cărui obiectiv este o oglindă mare concavă. [< fr. téléscope, cf. gr. tele – departe, skopein – a observa]. (Sursa: DN )

TELESCÓP s. n. 1. instrument optic pentru observarea corpurilor cerești bazat pe fenomenul reflexiei luminii pe o oglindă concavă. 2. lunetă marină. (< fr. télescope) (Sursa: MDN )

TELESCÓP s. (ASTRON.) (înv.) microscop solar. (Sursa: Sinonime )

telescóp s. n. (sil. mf. -scop), pl. telescoápe (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
telescop   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular telescop telescopul
plural telescoape telescoapele
genitiv-dativ singular telescop telescopului
plural telescoape telescoapelor
vocativ singular
plural