TEMPORALITÁTE f. rar Caracter temporal; existență în timp. /<fr. temporalité (Sursa: NODEX )

TEMPORALITÁTE s.f. Caracterul a ceea ce există în timp. [Cf. fr. temporalité, lat. temporalitas]. (Sursa: DN )

TEMPORALITÁTE s. f. caracterul a ceea ce există în timp. (< fr. temporalité) (Sursa: MDN )

Temporalitate ≠ atemporalitate, eternitate (Sursa: Antonime )

temporalitáte s. f., g.-d. art. temporalității (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
temporalitate   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular temporalitate temporalitatea
plural
genitiv-dativ singular temporalități temporalității
plural
vocativ singular temporalitate, temporalitateo
plural