TENSOMÉTRU, tensometre, s. n. Dispozitiv mecanic, pneumatic sau electric, care se fixează pe piesa a cărei deformație se studiază prin metodele tensometriei. – Din germ. Tensometer. (Sursa: DEX '98 )

TENSOMÉTRU s.n. Instrument pentru măsurarea deformației pieselor supuse la tensiuni exterioare. [< fr. tensomètre, cf. germ. Tensometer]. (Sursa: DN )

TENSOMÉTRU s. n. dispozitiv folosit în tensometrie. (< fr. tensomètre) (Sursa: MDN )

tensométru s. n. (sil. -tru), art. tensométrul; pl. tensométre (Sursa: Ortografic )

TENSOMÉTRU ~e n. Dispozitiv pentru măsurarea deformațiilor pieselor supuse la tensiuni exterioare. /<fr. tensometre, germ. Tensometter (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
tensometru   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular tensometru tensometrul
plural tensometre tensometrele
genitiv-dativ singular tensometru tensometrului
plural tensometre tensometrelor
vocativ singular
plural