TENTÁCUL, tentacule, s. n. Fiecare dintre apendicele mobile, nearticulate, musculoase și sensibile ale unor animale (acvatice), care servește la pipăit, la apucat prada și uneori la deplasare. – Din fr. tentacule, lat. tentaculum. (Sursa: DEX '98 )

TENTÁCUL s.n. Fiecare dintre apendicele mobile și nearticulate ale unor animale, care servesc ca organ tactil, de prindere și de mișcare. [< fr. tentacule, cf. lat. tentaculum]. (Sursa: DN )

TENTÁCUL s. n. fiecare dintre apendicele mobile, nearticulate ale unor animale acvatice, care servesc ca organ tactil, prehensil și de mișcare. (< fr. tentacule, lat. tentaculum) (Sursa: MDN )

tentácul s. n., pl. tentácule (Sursa: Ortografic )

TENTÁCUL ~e n. (la unele animale acvatice) Organ alungit, musculos și mobil, care servește la pipăit, la prinderea hranei și la mișcare. /<fr. tentacule (Sursa: NODEX )