TÍTRU, titre, s. n. 1. Cantitate de substanță activă, exprimată în grame, care se află dizolvată într-un mililitru de soluție. 2. Numărul de grame dintr-o substanță cu care aceasta reacționează într-un anumit sens sau care sunt puse în libertate de un centimetru cub de soluție. 3. Titlu (6). ♦ Număr care indică finețea firului de mătase și a fibrelor sintetice. – Din fr. titre. (Sursa: DEX '98 )

TÍTRU s.n. 1. Masă de substanță activă din unitatea de volum de soluție, măsurată în grame pe milimetru. 2. Titlu (6). 3. Număr care indică finețea firului de mătase și a fibrelor sintetice. [< fr. titre]. (Sursa: DN )

TÍTRU s. n. 1. masă de substanță activă, exprimată în grame, într-un milimetru de soluție. 2. număr de grame dintr-o substanță cu care aceasta reacționează într-un anumit sens. 3. titlu (6). (< fr. titre) (Sursa: MDN )

TÍTRU s. titlu. (~ al unui metal prețios.) (Sursa: Sinonime )

títru s. n. (sil. -tru), art. títrul; pl. títre (Sursa: Ortografic )

TÍTRU ~e Masă de substanță (în grame) dizolvată într-un mililitru de soluție. /<fr. titre (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
titru   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular titru titrul
plural titre titrele
genitiv-dativ singular titru titrului
plural titre titrelor
vocativ singular
plural