TRANSFÉR, transferuri, s. n. Faptul de a (se) transfera. – Din fr. transfert. (Sursa: DEX '98 )

TRANSFÉR ~uri n. v. A TRANSFERA și A SE TRANSFERA.~ de drepturi transmisiune de drepturi. [Sil. trans-fer] /<fr. transfert (Sursa: NODEX )

TRANSFÉR s.n. 1. Transferare. ♦ Transmitere a unui drept de proprietate sau a unor obligații de la o persoană la alta, respectând anumite formalități. 2. (Psih.) Mutare a încărcăturii, a sarcinii afective de la un obiect la altul. 3. (Tehn.) Trecere a energiei de la un generator la un receptor. ♦ Trecere a unui radical, ion, electron etc. de la o substanță chimică la alta. [Pl. -ruri, -re. / < fr. transfert]. (Sursa: DN )

TRANSFÉR s. b. 1. transferare. ◊ (sport) mutare a unui jucător profesionist de la un club la altul. 2. transmitere a unui drept de proprietate, a unor obligații de la o persoană la alta. ◊ transmitere de titluri de valori monetare. 3. (psih.) mutare a încărcăturii, a sarcinii afective de la un obiect la altul. 4. transmitere de energie sau de electroni de la un sistem fizic la altul. 5. (mar.) transbordare de materiale și oameni cu ajutorul unui dispozitiv de parâme și macarale asemănătoare funicularului. 6. (inform.) deplasare a unei date dintr-un amplasament în altul, fără distrugerea înregistrării originale. (< fr. transfert) (Sursa: MDN )

TRANSFÉR s. 1. v. mutare. 2. v. transmisiune. 3. v. schimb. (Sursa: Sinonime )

transfér s. n. (sil. mf. trans-), pl. transféruri (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
transfer   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular transfer transferul
plural transferuri transferurile
genitiv-dativ singular transfer transferului
plural transferuri transferurilor
vocativ singular
plural