TRAP s. n., interj. 1. S. n. Mers în fugă al calului, cu viteză mijlocie (între pas și galop), animalul pășind în același timp cu un picior din față și cu piciorul de dinapoi opus acestuia. ♦ Zgomot făcut de un cal care merge în acest fel. 2. Interj. Cuvânt care imită zgomotul făcut de mersul în fugă al cailor sau, p. ext., de mersul grăbit al unui om. – Din germ. Trab. (Sursa: DEX '98 )

TRAP s. n. mers în fugă al calului, cu viteză medie (între pas și galop). ◊ zgomot făcut de un cal care merge în acest fel. (< germ. Trab) (Sursa: MDN )

TRAP s. (înv.) treapăd. (~ul calului.) (Sursa: Sinonime )

trap (-puri), s. n. – Mers în fugă al calului. – Var. Mold. treap. Germ. Trab (Tiktin). (Sursa: DER )

trap interj. (Sursa: Ortografic )

trap s. n., pl. trápuri (Sursa: Ortografic )

TRAP1 interj. (se folosește, de obicei repetat, pentru a reda zgomotul produs de un cal care aleargă sau de mersul grăbit al unui om). /Onomat. (Sursa: NODEX )

TRAP2 ~uri n. 1) Mers al calului între pas și galop; treapăd. 2) Zgomot pe care îl face calul când merge astfel; treapăd. /Onomat. (Sursa: NODEX )