TRÓSNET, trosnete, s. n. Trosnitură; pocnet. – Trosni + suf. -et. (Sursa: DEX '98 )
TRÓSNET s. 1. pârâit, pârâitură, trosnitură, (reg.) pârpăitură. (~ul lemnelor care ard.) 2. v. pocnitură. (Sursa: Sinonime )
trósnet s. n., pl. trósnete (Sursa: Ortografic )
TRÓSNET ~e n. Zgomot produs de interacțiunea violentă dintre corpuri sau medii (mai ales la rupere, ardere, crăpare etc.). /a trosni + suf. ~et (Sursa: NODEX )
Declinări/Conjugări
trosnet   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular trosnet trosnetul
plural trosnete trosnetele
genitiv-dativ singular trosnet trosnetului
plural trosnete trosnetelor
vocativ singular —
plural —