UBÍCUU, -UĂ, ubicui, -ue, adj., adv. (Livr.) (Care se află) în același timp în două sau mai multe locuri. ♦ (Care este) în orice loc, peste tot. [Pr.: -cu-u] – Din lat. ubique. (Sursa: DEX-S )

UBÍCUU, -UĂ adj., adv. (Care este) în orice loc, peste tot. [< lat. ubique]. (Sursa: DN )

UBÍCUU, -UĂ adj., adv. (care se află) în același timp în două sau mai multe locuri; (care este) peste tot. (< lat. ubique) (Sursa: MDN )

UBÍCUU adj. v. omniprezent. (Sursa: Sinonime )

ubícuu adj. m. (sil. -cu-u), pl. ubícui; f. sg. ubícuă, pl. ubícue (Sursa: Ortografic )

UBÍCUU ~ă (~i, ~e) livr. Care se află concomitent peste tot; prezent pretutindeni; omniprezent. /<lat. ubique (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
ubicuu   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ubicuu ubicuul ubicuă ubicua
plural ubicui ubicuii ubicue ubicuele
genitiv-dativ singular ubicuu ubicuului ubicue ubicuei
plural ubicui ubicuilor ubicue ubicuelor
vocativ singular
plural