URTICÁRIE, urticarii, s. f. Boală care se manifestă prin apariția pe piele a unor bășicute de culoare roșie, însoțite de mâncărime. ♦ P. gener. (Pop.) Eczemă. [Var.: urticáre s. f.] – Din fr. urticaire. (Sursa: DEX '98 )

URTICÁRIE f. Erupție de natură alergică, sub formă de bășici roșii sau albe, care produc mâncărime. [G.-D. urticariei; Sil. -ri-e] /<fr. urticaire (Sursa: NODEX )

URTICÁRIE s.f. Boală alergică, manifestată prin erupția pe piele a unor bășicuțe însoțite de mâncărime. ♦ (P. ext.) Eczemă. [Gen. -iei, var. urticare s.f. / < fr. urticaire, cf. lat. urtica – urzică]. (Sursa: DN )

URTICÁRIE s. f. boală alergică prin erupția pe piele a unor bășicuțe însoțite de mâncărime. (< fr. urticaire) (Sursa: MDN )

URTICÁRIE s. (MED.) (pop.) blândă. (~ pe piele.) (Sursa: Sinonime )

urticárie s. f. (sil. -ri-e), art. urticária (sil. -ri-a), g.-d. art. urticáriei; pl. urticárii, art. urticáriile (sil. -ri-i-) (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
urticarie   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular urticarie urticaria
plural urticarii urticariile
genitiv-dativ singular urticarii urticariei
plural urticarii urticariilor
vocativ singular urticarie, urticario
plural urticariilor