|
VACCÍNĂ, vaccine, s. f. Boală infecțioasă virotică a bovinelor, caracterizată prin prezența unor pustule a căror serozitate se inoculează la om pentru a-i crea imunitate față de variolă. – Din fr. vaccine. (Sursa: DEX '98 )
VACCÍNĂ s.f. Boală infecțioasă la vaci și la cai, produsă de un virus, care, inoculat la om, îi asigură imunitatea la variolă. [< fr. vaccine]. (Sursa: DN )
VACCÍNĂ s. f. boală infecțioasă la vaci și la cai, produsă de un virus, care, inoculat la om, îi asigură imunitatea la variolă. (< fr. vaccine) (Sursa: MDN )
vaccínă (boală) s. f., g.-d. art. vaccínei; pl. vaccíne (Sursa: DOOM 2 )
vaccínă (boală) s. f., g.-d. art. vaccínei; pl. vaccíne (Sursa: Ortografic )
| vaccina verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | | (a) vaccina | vaccinare | vaccinat | vaccinând | singular | plural | | vaccinează | vaccinați | | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | | singular | I (eu) | vaccinez | (să) vaccinez | vaccinam | vaccinai | vaccinasem | | a II-a (tu) | vaccinezi | (să) vaccinezi | vaccinai | vaccinași | vaccinaseși | | a III-a (el, ea) | vaccinează | (să) vaccineze | vaccina | vaccină | vaccinase | | plural | I (noi) | vaccinăm | (să) vaccinăm | vaccinam | vaccinarăm | vaccinaserăm, vaccinasem* | | a II-a (voi) | vaccinați | (să) vaccinați | vaccinați | vaccinarăți | vaccinaserăți, vaccinaseți* | | a III-a (ei, ele) | vaccinează | (să) vaccineze | vaccinau | vaccinară | vaccinaseră | * Formă nerecomandată | vaccină substantiv feminin | nearticulat | articulat | | nominativ-acuzativ | singular | vaccină | vaccina | | plural | vaccine | vaccinele | | genitiv-dativ | singular | vaccine | vaccinei | | plural | vaccine | vaccinelor | | vocativ | singular | vaccină, vaccino | | plural | vaccinelor | |