VAGÁNT, vaganți, s. m. Poet medieval de limbă latină, rătăcitor, care cânta bucuria de a trăi; goliard. – Din fr. vagant. (Sursa: DEX '98 )

VAGÁNT, -Ă adj. (Liv.) Care umblă din loc în loc; rătăcitor, nestatornic, fără domiciliu. [Cf. germ. vagant, lat. vagans]. (Sursa: DN )

VAGÁNT s. m. poet medieval de limbă latină, rătăcitor, nestatornic. (< fr. vagant) (Sursa: MDN )

vagánt adj. m., pl. vagánți; f. sg. vagántă, pl. vagánte (Sursa: Ortografic )