VANITÓS, -OÁSĂ, vanitoși, -oase, adj. Plin de vanitate; orgolios, îngâmfat, înfumurat, trufaș. – Din fr. vaniteux. (Sursa: DEX '98 )

VANITÓS, -OÁSĂ adj. Trufaș; înfumurat, îngâmfat. [Cf. fr. vaniteux]. (Sursa: DN )

VANITÓS, -OÁSĂ adj. plin de vanitate; orgolios, trufaș; înfumurat. (< fr. vaniteux) (Sursa: MDN )

vanitós adj. m., pl. vanitóși; f. vanitóasă, pl. vanitóase (Sursa: DOOM 2 )

VANITÓS adj. v. îngâmfat. (Sursa: Sinonime )

Vanitos ≠ modest, simplu (Sursa: Antonime )

vanitós adj. m., pl. vanitóși; f. sg. vanitoásă, pl. vanitoáse (Sursa: Ortografic )

VANITÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) și substantival Care este plin de vanitate; orgolios; trufaș; infatuat. 2) (despre mani-festări ale oamenilor) Care denotă vanitate. /<fr. vaniteux (Sursa: NODEX )