VÍDEO2 I. adj. inv. referitor la sistemele de transmitere și de înregistrare a imaginii. II. s. f. videofonie. III. s. n. aparat pentru înregistrarea și redarea videocasetelor. (< fr. vidéo, engl. video) (Sursa: MDN )

VÍDEO s. v. terminal. (Sursa: Sinonime )

VIDEO MELIORA PROBOQUE, DETERIORA SEQUOR (lat.) văd pe cele bune și le aprob, dar urmez pe cele rele – Ovidiu, „Metamorphoseon libri”, VII, 20-21. Mărturisirea Medeii, care, deși înțelege rațional ce cale trebuie să urmeze, se lasă împinsă de pasiuni în direcția contrară. (Sursa: DE )

Declinări/Conjugări
video (s.n.)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular video videoul
plural videouri videourile
genitiv-dativ singular video videoului
plural videouri videourilor
vocativ singular videoule
plural videourilor