VISTIERÍE, vistierii, s. f. 1. Instituție care administra în trecut banii publici, tezaurul statului; localul sau încăperea în care se păstra tezaurul public. ♦ Fig. Sursă de venituri, de bogăție. 2. (Înv.) Vistiernicie. [Pr.: -ti-e-. – Var.: visteríe s. f.] – Vistier + suf. -ie. (Sursa: DEX '98 )

VISTIERÍE s. (IST.) 1. tezaur, (înv.) culă, hazna, tezaurariat, cămară domnească. (În ~ se păstra averea țării.) 2. (înv.) vistier. (~ era instituția care administra tezaurul țării.) (Sursa: Sinonime )

VISTIERÍE s. v. vistiernicie. (Sursa: Sinonime )

vistieríe s. f. (sil. -ti-e-), art. vistiería, g.-d. art. vistieríei; pl. vistieríi, art. vistieríile (Sursa: Ortografic )

VISTIERÍE ~i f. 1) (în evul mediu în Țara Românească și în Moldova) Instituție de administrare a finanțelor statului. 2) ist. Clădire unde se afla această instituție. 3) ist. Funcția vistierului. 4) Local unde se păstrează finanțele statului; tezaur. 5) fig. Izvor de bogăție. [G.-D. vistieriei] /vistier + suf. ~ie (Sursa: NODEX )