VITALÍSM s. n. Curent în biologie, opus atât materialismului cât și spiritualismului, care explică procesele de viață prin prezența în organismul viu a unui principiu imaterial și incognoscibil, căruia îi sub subordonate toate procesele fizico-chimice. – Din fr. vitalisme. (Sursa: DEX '98 )

VITALÍSM n. filoz. Curent idealist în biologie, conform căruia în organisme există forțe supranaturale, care dirijează procesele biologice. /<fr. vitalisme (Sursa: NODEX )

VITALÍSM s.n. Curent idealist în biologie, care explică procesele biologice prin prezența în organismele vii a unei „forțe vitale” speciale, incognoscibile și imateriale. [< fr. vitalisme]. (Sursa: DN )

VITALÍSM s. n. concepție idealistă despre natura vieții, care explică fenomenele acesteia prin prezența în organismele vii a unui principiu imaterial, animator, diriguitor (forță vitală, entelehie, suflet etc.). (< fr. vitalisme) (Sursa: MDN )

vitalísm s. n. (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
vitalism   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular vitalism vitalismul
plural
genitiv-dativ singular vitalism vitalismului
plural
vocativ singular
plural