VOIÁJ, voiajuri, s. n. Călătorie. [Pl. și: voiaje] – Din fr. voyage. (Sursa: DEX '98 )

VOIÁJ ~uri n. Deplasare (pe jos sau cu ajutorul unui mijloc de transport) făcută de o persoană într-un loc depărtat; călătorie. [Pl. și voiaje] /<fr. voyage (Sursa: NODEX )

VOIÁJ s.n. Călătorie. [Pron. vo-iaj, pl. -juri, -je, var. voaiaj s.n. / < fr. voyage]. (Sursa: DN )

VOIÁJ s. n. călătorie. (< fr. voyage) (Sursa: MDN )

VOIÁJ s. v. călătorie. (Sursa: Sinonime )

voiáj (voiajuri), s. n. – Călătorie. Fr. voyage. – Der. voiaja, vb., din fr. voyager; voiajor, s. m., din fr. voyaguer. (Sursa: DER )

voiáj s. n., pl. voiájuri /voiáje (Sursa: Ortografic )